Libertate, dreptate şi solidaritate prin responsabilitate, credinţă şi democraţie într-o Românie modernă, prosperă şi fericită.

Ponta în genunchi

June 25, 2015Dan Birsan
Filed under:

Veres DanielSe strânge lațul. Aceasta este observația pe care o poate face orice privitor lucid la viața politică actuală, iar lațul acesta cuprinde multe altele în afară de gâtul lui Ponta. Imberbul premier al guvernului României nu a făcut nimic altceva decât să continue diversiunea neo-comunistă pusă la cale de sfătuitorii săi, care sunt totodată și dirijorii săi, dezertând mișelește tocmai atunci când era încolțit. Ce noroc pe el că genunchiul chiar era bolnav! Astfel, și-a putut motiva precipitarea cu care a părăsit țara internându-se pentru a fi operat. Istoria României va consemna, probabil, și tertipul acesta care va fi încadrat așa cum merită, la capitolul diversiuni, asemănător episodului ademenirii lui Mihai Viteazu de către unguri în cortul de pe Câmpia Turzii. Că Ponta nu va rămâne în istorie ca un lider adevărat, asta este altă discuție.

Zilele trecute, am trăit să văd ceea ce credeam și speram că nu o să mai văd vreodată în România, și anume un comunist pur-sânge vorbind de la tribuna parlamentului. Deputatul Anghel Stanciu, așa se numește imbecilul, și-a rostit discursul halucinant cu ocazia votării pensiilor nesimțite de către parlamentari pentru parlamentari. Schimonosit și ancorat puternic într-un trecut de tristă amintire pentru poporul român dar de veselă amintire pentru propria persoană, bolșevicul acesta care a confiscat în interes personal Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași, își îndemna tovarășii (spunându-le ca la plenarele PCR – „dragi tovarăși”) să se solidarizeze cu el pentru a-și lua parlamentul înapoi. Asta ca și cum a aparținut vreodată altcuiva în afară de ei, de tovarășii care îl ocupă de vreo 25 de ani. Păi, tu-ți perestroika mă-tii de tovarăș cirac al lui Ion Iliescu, ce merite deosebite ai avut sau ai ca să meriți pensie specială? Câți dintre dragii tăi tovarăși au făcut ceva pentru oamenii care i-au trimis în parlamentul țării? Câte miliarde ați cheltuit până acum din banii noștri, fără a contribui fie și prin câteva legi bune, la progresul și bunăstarea României? Pentru ce să vă plătim pensii speciale? Pentru că v-ați angajat rudele la parlament tot pe banii noștri?

Trista viață politică din România mă îndeamnă să cred că schimbările mult așteptate nu se vor produce curând, cel puțin nu în actuala legislatură. Fără o reală opoziție, actuala majoritate face cam tot ce vrea cu proiectele de lege sau cu orice alt domeniu important. De exemplu, să măsoare democrația din România cu ocaua mică sau cu kilogramul, așa cum dorește un alt imbecil pe numele său Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu. Din punctul meu de vedere, este dureros faptul că așteptăm de la Blaga și Gorghiu să schimbe lucrurile, acești doi figuranți nefăcând altceva decât să mimeze opoziția, cu gândul la DNA. Adevăr a grăit Blaga când a spus că a construit mai multe cu Gorghiu decât cu Iohannis – cel care ar trebui să ia atitudine zilnic față de abuzurile unei majorități corupte – actualul președinte fiind rupt complet de realitățile românești. Domnia-sa trăiește într-un basm cu zâne prime-doamne și cu spiriduși vorbitori de germană, din care se mai trezește doar când îl încurcă paltonul. Iar dacă are pe cineva lângă mnealui să i-l ia rapid din mână, adoarme la loc. Somn ușor herr Iohannis, Mihalache veghează pentru tine. Dar pentru noi cine mai veghează?

Doamne ajută !

Daniel Remus Veres
https://danielveres.wordpress.com/2015/06/22/genunchiul-lui-ponta/

Your rating: None Average: 5 (1 vote)

Comenteaza pe Facebook

Comentarii recente